Numeroase persoane consideră că testarea nivelului de glucoză este dureroasă şi s-au întrebat când va fi gata o soluţie alternativă de determinare a nivelului de zahăr în sânge.
Până în prezent, suntem suprasaturaţi de lancete şi alte mijloace de extragere a sângelui, însă cercetătorii dezvoltă mijloace suplimentare în acest sens.
Vom lua în considerare cele mai bune soluţii actuale de testare fără durere şi, de asemenea, la tipurile de dispositive pe care cercetătorii le dezvoltă, în prezent.
Extragerea sângelui din partea lateral a degetului
Nu toate testele de sânge sunt la fel de dureroase precum altele. Uneori suntem suficient de ghinionişti pentru ca lanceta să atingă un nerv şi să ne producă durere.
O modalitate de a reduce posibilitatea ca acest lucru să se producă este de a extrage sânge din partea laterală a degetului şi nu din părţile inferioară şi superioară a acestuia.
Această tehnică este utilă, întrucât pe partea laterală a degetului deţinem o concentraţie redusă a nervilor comparativ cu părţile inferioară şi superioară a acestuia.
Schimbarea lancetelor
Dacă obişnuiţi să re-utilizaţi lancetele, veţi descoperi că utilizarea unei lancete noi la fiecare intervenţie va reduce posibilitatea apariţiei durerii.
Întrucât lancetele penetrează ţesutul epitelial, vârful acestora se deformează astfel cresc șansele ca reutilizarea lencetelor să fie dureroasă.
Alternarea testelor laterale
Unul dintre motivele pentru care testarea vârfului degetului este dureroasă rezidă în faptul că degetele au o concetraţie crescută a terminaţiilor senzoriale nervoase.
Cu toate acestea, sângele prelevat din degete asigură etalarea unui nivel mai adecvat al nivelului glucozei în sânge decât cel prelevat din alte zone corporale cu sensibilitate redusă.
Persoanele care experimentează discomfort extrem şi anxietate ca efect al testării regulate aplicate pe vârful degetului pot fi în măsură să utilizeze diferite părţi ale corpului pentru a determina nivelul de zahăr în sânge, precum palma şi antebraţul.
Acest procedeu este cunoscut ca testare alternativă şi tinde să fie mai puţin dureros decât prelevarea din vârful degetului.
Sângele prelevat din aceste părţi ale corpului poate prezenta diferite nivele de glucoză când acesta creşte sau decreşte etapizat. Prin urmare, testarea pe zone alternative ale corpului este cel mai adecvat utilizată în momente când există posibilitatea ca nivelurile de zahăr din sânge sunt mai stabile.
Dacă sunteţi interesat să utilizaţi testarea alternativă, verificaţi manualul dispozitivului medical pentru a decela compatibilitatea acestuia, întrebaţi producătorul acestuia sau echipa de medici diabetologi.
Cercetarea testării fără durere
Un număr de universităţi au cercetat şi dezvoltat tehnici care pot elimina durerile din timpul măsurării nivelului de glucoză în sânge. Trebuie să ţineţi cont de faptul că toate dispozitivele următoare sunt în curs de experimentare.
Testarea nivelului glucozei cu infraroşu
Utilizarea razelor infraroşii este promiţătoare pentru înlocuirea testelor actuale de măsurare a nivelului glucozei din sânge. Institutul Tehnologic din Massachusetts a utilizat spectroscopia Raman. Această tehnică permite razelor infraroşii din proximitate să fie reflectae pe pielea degetului sau a antebraţului.
Raza infraroşie penetrează la mică adâncime, o jumătate de milimetru, sub suprafaţa pielii şi, prin măsurarea vibraţiei proceselor chimice produse sun piele, se poate măsura nivelul glucozei din fluidul interstiţial.
Dacă aţi mai întâlnit termenul de fluid interstiţial, aceasta se datorează faptului că monitorizarea continuă a glucozei măsoară nivelul acesteia din fluidul intersitţial. Fluidul se află între piele şi muşchi şi asigură celulelor o sursă suplimentare de glucoză.
Nivelul glucozei din fluidul interstiţial este proporţional nivelului glucozei din sânge, însă cu o întârziere aproximativă de 10 minute. Prin urmare, acesta echivalează cu faptul că rezultatul nivelului de glucoză din fluidul interstiţial va corespunde nivelului glucozei din sânge înregistrat în urmă cu 10 minute.
Testarea lacrimală
Nivelul glucozei din lacrimi deţine, de asemenea, o relaţie proporţională cu nivelul glucozei din sânge şi reprezintă o modalitate alternativă de măsurare a zaharurilor din sânge. La Universitatea din Michigan au fost derulate cercetări pentru dezvoltarea unui senzor al glucozei din sânge.
Provocările cercetării au inclus faptul că lacrimile au o concentraţie a glucozei de aproximativ 30-50 de ori mai mici decât concentraţia glucozei din sânge şi faptul că extragerea unei lacrimi ar putea induce un răspuns traumatic care ar putea creşte nivelurile de glucoză.
Testarea salivei
Saliva, întocmai precum lacrimile, are un nivel de glucoză mai scăzut decât cel din sânge de aproximativ 100 de ori.
Cercetările derulate în cadrul Universităşiţi Brown din SUA au utilizat un biocip cu mii de interferometre plasmonice minuscule (cu lăţimea de 100-200 nanometri) capabile să măsoare concentraţii foarte scăzute ale glucozei.
Suntem pe WhatsApp!